Circa 39 % din volumul total al tranzacțiilor financiare globale se desfășoară în euro – și aceasta nu include plățile din interiorul zonei euro. Prin urmare, moneda noastră unică este a doua cea mai utilizată monedă din lume. Euro este în același timp o monedă de rezervă atractivă pentru alte țări. În 2017, aproximativ 20 % din rezervele mondiale erau deținute în euro.
Ratele dobânzii în zona euro influențează evoluțiile economice și stabilitatea prețurilor. Mișcările și schimburile de valută de zi cu zi necesită un anumit nivel de gestionare, sarcină care îi revine Băncii Centrale Europene, instituție independentă cu sediul la Frankfurt. BCE este banca centrală a celor 20 țări ale Uniunii Europene care au adoptat moneda euro. Ea caută să mențină stabilitatea prețurilor și puterea de cumpărare a monedei unice.
Deși taxele și impozitele sunt percepute de statele membre și fiecare dintre acestea ia propriile decizii bugetare, guvernele naționale au elaborat norme comune în domeniul finanțelor publice pentru a-și coordona activitățile menite să asigure stabilitatea, creșterea economică și ocuparea forței de muncă.
Emiterea de monede și bancnote
Începând cu anul 2002, bancnotele euro au fost produse în comun de băncile centrale naționale (BCN) din zona euro. Fiecare BCN este responsabilă pentru o parte din producția anuală totală din una sau mai multe cupiuri.https://www.ecb.europa.eu/euro/banknotes/html/index.ro.html
Responsabilitatea baterii monedelor euro le revine guvernelor naționale din țările din zona euro.
Măsuri împotriva falsificării
Securitatea a fost un aspect primordial la conceperea monedelor și bancnotelor euro. De la intrarea în vigoare a monedei unice, nivelurile de falsificare din zona euro au fost relativ scăzute. Cu toate acestea, deoarece bancnotele și monedele din fiecare țară – cu modele distinctive – sunt mijloace legale de plată în întreaga zonă euro, sunt necesare norme comune și acțiuni de coordonare pentru a garanta că măsurile de combatere a falsificării sunt la fel de eficiente în toate țările. Politica UE împotriva falsificării are patru piloni: prevenire, reprimare, formare și cooperare.